Baciu Nadejda

Data: 2019-12-21

În cazul în care nu se ajunge la un partaj voluntar al bunurilor comune, se va sesiza instanţa de judecată, fie odată cu acţiunea de divorţ, fie după desfacerea căsătoriei. În acest caz, instanţa de judecată va stabili cota fiecărui soţ, cotă ce se presupune a fi egală. Însă pentru a împărți aceste bunuri, este necesar de stabilit care sunt bunuri comune și care sunt bunuri personale.În categoria de bunuri comune se includ și următoarele bunuri: • bunurile mobile (ex. mobila, automobilul) şi imobile (ex. casa, cotele de teren); • bunuri dobândite în timpul căsătoriei, chiar dacă acestea sunt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi. Se consideră a fi comune bunurile care au fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei până în ziua încetării acesteia. soţii pot avea două categorii de datorii: personale și comune. În consecinţă, există două categorii de creditori (persoane cărora le datorează): personali și comuni. Datoriile personale ale unui soţ urmează a fi achitate din contul bunurilor ce sunt personale. Dacă bunurile proprii ale soţului dator nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor personale, creditorii personali pot cere împărţirea bunurilor comune prin hotărîre judecătorească, însă numai în măsura necesară acoperirii datoriei.În acest caz acţiunea în justiţie se introduce împotriva ambilor soţi, astfel încât hotărârea să fie aplicată pentru ambii. Datoriile comune ale soţilor se achită din contul bunurilor comune.